"Niciun barbat nu poate vorbi despre femei, fiindca niciunul nu poate intelege ca orice rochie noua, un alt machiaj sau amant iti pun la dispozitie un suflet nou."
Andre Malraux - Conditia Umana
"Atunci cand ne deschidem sufletul, nu ne mai pretuim indeajuns. Adevaratele noastre trairi nu sunt deloc flecare. Ele nu ar putea sa se comunice pe ele insele daca ar vrea. Aceasta, deoarece le lipseste cuvantul. Cele pentru care avem cuvinte sunt deja depasite. In orice exprimare zace o farama de dispret. Limbajul, se pare, a fost inventat pentru cele mediocre, medii, comunicabile. Cu limbajul, cel care vorbeste se vulgarizeaza deja."
Friedrich Nietzsche - Amurgul Idolilor
"... in odaie se ridica un zgomot de lemn, balamale ruginite, broaste sudate de vreme, strat pe strat, iar usa se deschide, enorma, cat sa poatea trece doi barbati unul peste altul; si lemnul scrasneste indelung, iar fiarele se trezesc. Inainte de a ne putea da seama ce se petrece, in odaie rabufneste lumina, cu spatele, puternica si perfecta, fiindca i-au luat sprijinul care a sustinut-o vreme de doua veacuri si, cu forta a doua sute de boi, cade pe spate in camera, ducand cu sine umbra lucrurilor in caderea turbulenta. Oamenii devin brutal vizibili, ca un fulger la amiaza, se clatina si am senzatia ca ar fi trebuit sa se tina ca sa nu-i dea jos lumina. "
Gabriel Garcia Marquez - Vijelia
"Eu n-am fost niciodata copil. N-am avut copilarie.
(...) umbla zvonul ca sunt un om secatuit, epuizat, sfarsit? (...) Incetisor baieti! Putina rabdare, va rog. Nici vorba de sfarsit! Pai nici macar nu am inceput! Inchipuiti-va ca tot ce-am facut si cat am facut pana acum a fost doar o prefata, o introducere, un indice anticipativ, un anunt, o proclamatie si, daca vreti, chiar o revarsare de must si de spumamenita sa ajute maturatia interioara. Ce e mai bun vine de-acum inainte: abia astazi ma nasc. (...) in ciuda vorbelor mele, ca sunt intr-adevar un om sfarsit, va trebui cel putin sa recunoasteti ca sunt sfarsit pentru ca m-am apucat de prea multe lucruri si ca nu mai sunt nimic pentru ca am vrut sa fiu totul."
Giovanni Papini - Un om sfarsit
"Eu as scrie peste Statele Unite asa: Omul este un animal care fabrica unelte. M-au intrebat unii, care sunt filoamericani, ce cred despre americani. Sunt lacatusi cosmici, domnule, le-am zis. India, de pilda, este inferioara tehnic Americii. Nici nu-ncape indoiala: America o baga la jiletca. Da' spiritual America e Ghana; pe langa India, e primitiva."
Petre Tutea - 322 de vorbe memorabile
"Cu exceptia catorva cazuri aberante, omul nu inclina spre bine: ce zeu l-ar imboldi s-o faca? El trebuie sa se invinga, sa-si calce pe inima pentru a putea savarsi cel mai marunt act necontaminat de rau. De fiecare data cand izbuteste, il provoaca, il umileste pe creatorul sau. Iar daca i se intampla sa fie bun nu prin efort sau din calcul, ci prin natura, o datoreaza unei neatentii a cerului: se situeaza in afara ordinii universale, nu era prevazut in niciun plan divin. Nu se stie care este locul lui printre fiinte, si nici macar daca e o fiinta. Sa fie un spectru?"
Emil Cioran - Demiurdul cel rau
"... intr-adevar, cu toate ca foarte putini barbati o recunosc, orice barbat ajunge mort de frica la o noua experienta de dragoste. Explicatia acestei frici, cred eu, este de natura culturala: ii e frica sa nu se faca de ras fata de femeie si in realitate se face de ras, pentru ca frica il impiedica sa fie atat de in forma pe cat i-ar impune-o propriul sau machism. In acest sens, suntem cu totii neputinciosi, si numai compasiunea si ajutorul femeii ne ajuta sa facem fata cu anume onestitate. Nu e deloc rau: asta adauga o frumusete in plus iubirii, in sensul ca de fiecare data este ca prima oara si fiecare pereche trebuie sa inceapa sa invete din nou de la capat, ca si cand ar fi prima incercare a fiecaruia. Lipsa acestei emotii si acestui mister este ceea ce face innaceptabila si plictisitoare pornografia." (Gabriel Garcia Marquez)
Plinio Apuleyo Mendoza - Parfumul de guayaba
Convorbiri cu Gabriel Garcia Marquez
"Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!"
Mihai Eminescu - Scrisoarea III
"Omul in fata constiintei sale pare azi o problema lipsita de seriozitate; in orice caz o problema depasita de conditia moderna a vietii. Se spune ca numai cei ce nu sunt in ritmul si in sensul vremii, numai naivii si firile slab intocmite isi fac piedici si suferinta din astfel de probleme.
Omul de azi este grabit, preocupat de actiuni exterioare, el urmareste cu toata energia un succes in ordinea economica sau politica, nemaiavand vreme de pierdut cu aplecari in adancul fiintei sale interioare, cu retrageri purificatoare sau sfortari in sensul valorilor spiritului. El socoteste nedemn sa ai probleme de constiinta, sa cercetezi indeaproape sensul si valoarea faptei tale in raport cu firea si destinul uman."
Ernest Bernea - Treptele bucuriei
"De obicei, ne credem cu toti in plina viata si ne falim cu straduinte si cu recolta lor. In fapt, purtam un sac gol in spate pe care il umplem din cand in cand cu firimitur de realitate. Omul e cersetor de existenta. Un salahor ridicol in irealitate, un carpaci al firii"
Emil Cioran - Indreptar patimas
"Cand a venit Iisus, am crezut ca va fi sfarsitul lumei. Pana atunci noi traiseram in timp. El ne scotea din timp. Pana atunci noi ne inchinaseram omului de maine. El ne desvata de omul de maine. Si voi sunteti fiii lui Dumnezeu, ne spunea El. Nu va ganditi la celalalt. Ucideti in voi omul de maine. La sfarsitul lumei toti vor invia si vor fi de o varsta.
Iar lume era pe sfarsite. Sau nu, nu inca. Ar fi fost daca oamenii s-ar fi crestinat. Dar cine s-a crestinat? Ci din an in an, din veac in veac, omul a uitat mai mult invatatura primita si a inceput sa-si intoarca gandul catre cel de maine.
Eram multumiti, amanasem toate, nu vedeam decat de foamea trupului, iar spiritul il adormisem. Dar ne lipsea ceva: doctrina. Trebuia si putina teorie, ca sa ne putem simti cu desavarsire bine.
Atunci a venit marxismul. Ce usurare pe inimile noastre. ... De cand doream indemul acesta: amanati problemele duhului pana vor fi conditii mai bune de traiu, ingineriti si mai mult lumea, poate omul de maine se va simti mai bine - si va gandi!
Te simti bine omule de maine? "
Constantin Noica - Moartea omului de maine
"In lupta lor pentru binele etic, propovaduitorii religiei trebuie sa aiba taria de a lepada doctrina Dumnezeului personal, adica de a da la o parte acea sursa de teama si speranta care in trecut ii investea pe preoti cu o putere atat de mare. Ei vor trebui sa se bazeze in stradaniile lor pe acele forte care sunt capabile sa cultive in umanitate insasi Binele, Adevarul si Frumosul. Aceasta este, ce-i drept, o sarcina mai dificila, dar incomparabil mai demna."
Albert Einstein - Cum vad eu lumea
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
